Archive for the 'personal' Category

Easy money

Unul dintre multele lucruri mişto de cînd eram eu mai mititel, erau week-end-urile. Atunci, de regulă, casa ne era plină de musafiri, care se întindeau la povestit, mîncat, băut, etc., pînă seara tîrziu, cum fac oamenii mari!

Printre musafirii obişnuiţi era o mătuşă căreia îi eram foarte drag, şi căreia îi plăcea să stea de vorbă cu mine. Dar cel mai mult îi plăcea (dar mie mai mult!) să îi arăt, săptămînal, carnetul de note. Şi pentru fiecare notă de 10 îmi dădea cîte 100 de lei (cred, nu mai ştiu exact, oricum erau nişte bani serioşi pe-atunci). Singura problemă era că mie chiar mi-a plăcut şcoala (cel puţin clasele I-IV 😀 ) şi învăţam destul de bine.

Aşa că, la un moment dat ajunsesem să fiu precum cîinele lui Pavlov: de fiecare dată cînd apărea mătuşa la uşă fugeam la ghiozdan să iau carnetul să i-l dau la inspecţie. Mă felicita frumos, luam banii şi îi puneam, conştiincios, în cutia impecabilă de la jocul Dacii şi romanii pe care o ţineam sub şifonierul din dormitor, unde, încet-încet se cam adunau bancnotele. Nu îi strîngeam pentru vreun target fix, dar aveam grijă să se adune.

Asta pînă la un moment dat, cînd a văzut mătuşa că se adună cam mulţi de 10, că prea mulţi bani „investeşte în educaţia mea” şi a stabilit că gata, de-acum înainte o să-mi dea numai o data pe lună şi doar cîte 100 de lei dacă am cel puţin 5 note de 10 şi gata.  Nu de alta, dar în I-IV am fost premiant în fiecare an şi nu cred că pensia ei era prea fericită… Poate şi de-asta dintr-a V-a în sus n-am mai luat decît cel mult menţiune!

Astăzi, unii copii sînt nevoiţi să muncească de mici pentru a-şi susţine familiile. Ajută-i să aibă o copilărie frumoasă. Donează 2% pentru Salvaţi Copiii Iaşi.


Anunțuri

brand new

Brand new year comes with a brand new blog. Meet you there!

alex popovici

New Year Resolution

Fiindca de sarbatori s-ar putea sa stau mai mult pe linga casa si sa nu conduc foarte mult (a se citi „am timp sa beau ca sa recuperez toate aniversarile la care am consumat doar pepsi”) imi postez de pe-acum cite-un punct, doua din ceea ce oamenii de mai la vest de noi numesc New Year Resolution (parca asa era, nu?). Asa ca:

  • resuscitarea si mutarea blogului la o adresa noua;
  • revitalizarea si cresterea Fat Frumos style a proiectului inceput in septembrie;
  • inceperea altui proiect on-line care imi zace-n tartacuta de ceva vreme si care va fi fain si eficient! Hopefully! 😀 ;
  • achizitionarea din fonduri proprii a itemilor nebifati din wish-list-ul de Craciun nepublicat;
  • punerea la punct a bibiului drag asa cum vreau eu!;
  • have more fun, talk more, play more, love more, hate less, drive more, visit more.

Închis pînă la noi ordine

Pe motiv de criză economică a trebuit să facem reduceri de personal, iar acest lucru a dus la trimiterea în şomaj tehnic a acestui blog.

Încă nu se ştie ce va fi pe viitor, dar vă recomand linkurile din blogroll:

Partidele îmi cer prietenia

Acum, pe final de camapie electorală, PD-L a bătut la uşa contului meu de haifaiv şi mi-a cerut prietenia. Să accept? Nici nu-l cunosc măcar. Dacă e numai pe interes, dacă nu e deloc serios? De unde ştiu eu că se implică trup şi suflet şi nu urmăreşte doar să mă jupoaie de vot şi dup-aia să mă părăsească, să mă renege şi să mă lase aruncat pe jos?

Piesă de sezon

Omul cu şobolani – Cineva să ne

Piesa de mijloc de săptămînă

Nu ştiu la alţii cum e, dar la mine, de regulă, miercurea e cea mai agitată zi din săptămînă. Şi cum azi chiar nu am timp de scris (by the way, cred că n-am mai scris efectiv de mult prea mult timp… 😦 ), am să dau cu piesa de pămînt, una clasică, de cînd eram eu în liceu. Deci băgăm cu psychedellic trance-u’:

Infected Mushroom – Mush Mushi